George Piţulescu ►

Astăzi se încheie anul 2013. Au fost evenimente bune şi altele care ne-au afectat. Acum, este vremea să tragem linie şi să ne uităm asupra celor 365 de zile. Iată câteva dintre cele mai importante evenimente ale lumii şi ale României, în anul 2013: IANUARIE 2 – Moare realizatoarea emisiunii Canefeaua sufletelor, de la OTV, Andreea Chirvasiu, la doar 32 de ani. 3 – Moare regizorul, scenaristul, actorul și politicianul Sergiu Nicolaescu. Soția sa a vrut discreție maximă și a interzis accesul presei sau difuzarea de imagini. Femeia a decis ca regizorul să fie incinerat. Vineri seară, la RTV, au fost prezentate documente din care reiese că ar exista nişte copii ai regizorului, unul dintre ei cerând sistarea incinerării. Acesta a fost incinerat două zile mai târziu, fără slujbă. - Scandalul continuă. Poliţista Melania Renghea şi şeful ei, Gheorghe Barbu, care este acuzat de viol, au fost externaţi pe 3 ianuarie. Şeful IPJ Olt a fost suspendat şi interimatul a fost asigurat de un

Televizorul, ziarele, revistele şi tot ce înseamnă media ne ocupă timpul liber sau ne ajută să ne relaxăm. An de an, se întâmplă destule în lume, dar asta face obiectul postării de pe 31 decembrie a.c. An de an, se întâmplă destule şi în media românească. Aşa că, m-am decis să fac o restrospectivă a celor mai importante evenimente din media românească, aşa cum le-am notat de-a lungul anului.  2013 în MEDIA românească:  22 ianuarie - OTV îşi încetează emisia. 23 martie – Minimax îşi schimbă grafica în 3D relief şi formatul imaginii în 16:9. 10 iunie – Este lansată platforma online AntenaPlay. 2 iulie – CNA decide să retragă licenţa Zeus TV, a lui Luis Lazarus, din cauză că postul şi-a întrerupt emisia mai mult de 90 de zile. 25 iulie – PRO TV nu mai este „liber la retransmisie” , adică nu se mai află în lista programelor must-carrey. La sfârşitul lunii august, RTV îşi schimbă sigla în ROMÂNIA TV, după ce Realitatea tv a revendicat acronimul RTV. 9 septembrie – Teo re

E vreme de colindat, de urat şi de sunat din zurgălăi. Eu doar o să vă urez să aveţi sănătate şi multă iubire de Crăciun. Crăciun Fericit!

Sărbătorim 95 de ani de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Prilej de a ura tuturor celor care încă se mai simt ROMÂNI, LA MULŢI ANI!

- După meciul retur România-Grecia, stadionul Național Arena a devenit o ruină antică. - Victor Ponta a crezut că este un meci de baschet și a plecat după scurt timp de la începere. - Fiind plin de emoții, ca orice suporter înfocat, președintele Traian Băsescu a consumat peste măsură, o fabrică de cuburi de gheață a dat faliment. - Gigi Becali din închisoare: "M-aş fi rugat pentru Grecia doar dacă jucau călugării de la FC Athos". - Bianca Drăguşanu nu a fost adusă la meci de Victor Slav. Mentorul lui Slav, Florin Busuioc, l-a sfătuit să nu o ia cu el, pentru că jucătorii ar fi considerat-o minge. - Teleormănenii au văzut meciul datorită unui desenator care a realizat din creion cele mai importante cadre ale meciului ascultat la radio. Desenele au fost lipite pe rând pe ecranul unui televizor. - Grecii se mulţumeau în poartă şi cu un împrumut din partea României. - Prin dreptul gurilor de metrou din National Capitala, grecii au învăţat un salut important după

Moment aniversar, care trebuie amintit ca o datorie faţă de blogul pe care l-am "adus pe lume" acum 6 ani, pe 5 noiembrie 2007. Trece timpul! Din păcate, nu prea mai am timp de el, însă e proiectul de suflet la care am să renunţ doar dacă se va desfiinţa platforma Blogger sau vine celebrul sfârşit al Lumii. Fotografia este proprietatea Muzeului Naţional de Istorie a României

Nu e mult de spus: melodia Veta a lui Ştefan Bănică Jr. seamănă izbitor de plagiată cu Canto di Liberta, interpretată de Al Bano şi Romina Power.  Poate mi se pare mine, vouă? Al Bano E Romina Power - Canto Di Liberta Ştefan Banică Jr. - Veta

Dorind să dea un exemplu slătinenilor, primarul Slatinei Minel Prina a venit, azi, la centrul canin să adopte un câine, dar scenariul suferă mici modificări: pleacă cu doi câini. Orice slătinean care doreşte să adopte un câine, salvându-l astfel de la eutanasiere, o poate face gratuit şi poate lua câţi câini vrea, dar să aibă grijă de ei, altfel intră sub incidenţa legii.

Duminică dimineaţă, pe la 04:39 (04:37 - ora producerii la epicentru), la Slatina s-a cutremurat oleacă ţărâna, cam cu 5,5 pe treptele lui nenea Richter! De când au "prignete" pe parbrize, slătinenii dorm buştean... Pe la acea oră stăteam pe marginea patului şi am simţit o mişcare, apoi m-am ridicat şi am făcut doi paşi înainte, după care s-a oprit. Cutremurul, după părerea mea, a durat vreo 4, 5 secunde. Bun, până aici suntem teferi. Pământul supărat ne mai zgâlţâie... ca să ne trezim, dar poate ne vom trezi după unu' de 7 grade Richter şi o durată ce depăşeşte o jumătate de minut. O tipă, IRRA, a scos un videoclip care se numeşte " Earthquake " - Cutremur. Videoclipul nu te "cutremură" cu nimic şi te face să îţi doreşti un clip cu INNA. Astăzi, revista Terra Magazin oferă un VideoCD cu documentarul " Natura dezlănţuită – Cutremurele ". P.S. "prignetă" - neoologism invenţie proprie - fuziunea dintre sub

 Un puşti de 4 ani, Ionuţ pe numele lui, care s-a dus să fie înger în altă parte, a fost omorât de câinii maidanezi din capitala nimănui. Un moment tragic, un moment în care nimeni nu eutanasiază o bunică ce nu a înţeles că un copil e ca o comoară inestimabilă cum e pentru un paznic însărcinat cu asta sau un primar care plânge că a pierdut primul episod din sezonul 3 al serialului Suleyman Magnificul. Vinovaţii, bineînţeles, sunt.... Aţi ghicit: câinii. Nu vă gândiţi că ar fi de vină vreun părinte sau tutore că nu are grijă de copii (îi calcă maşina, cad în puţuri, în fose etc.) sau primăria, sau consiliul judeţean, sau prefectura, sau orice altă instituţie din miile din România maidaneză. Am fost victima câinilor, dar asta nu a născut în mine pofta nazistă de a mă bucura de moartea unei mase de.. vieţuitoare aşa cum vor românii, pe care îi rog să fie de acord ca măsura eutanasierii să fie aplicată pe propriile animale şi apoi pe cele orfane. E ca şi cum am dori să omorâm toţi

Clipul melodiei "Frunzele şi iarba", interpretată, cântată, vorbită şi alte cele de Cabron,  are o poveste inspirată din filmul Shallow Hal (Uşuraticul, 2001, cu Gwyneth Paltrow şi Jack Black). În filmul din 2001, protagonistul este "vrăjit" şi vede orice femeie grasă una frumoasă. Câteva secvenţe din film au fost "împrumutate" şi de producătorii de la HaHaHaHaHaHa etc. Production şi regizorul Liviu Neagoe, pentru restul rămâne să vedeţi filmul şi clipul. Trailer film Videoclip Cabron - Frunzele şi iarba Sau poate e pură genialitate şi asta dă naştere unei coincidenţe.

Zi de doliu naţional Întâmplarea a fost următoarea: Duminică, 23 iunie 2013, ora 16:00, un autocar cu 47 de persoane la bord cade într-o râpă de 40 de metri de pe podul Grlo (a se pronunţa Gârlo)de peste râul Morača (a se citi Moraţa). 18 persoane au murit si 29 au fost rănite. Victor Ponta era preocupat de baschet (fiind anunţat după ora 22:00) în timp ce autorităţile Muntenegrene făceau tot posibilul ca să-i ajute pe români. Un băiat şi tatăl său care se aflau în traiectoria autocarului s-au salvat în ultima clipă din calea nebunului autocar. Locul tragicului eveniment se află la o distanţă de 30 de km de Podgoriča (a se citi Podgoriţa), capitala Muntenegru. Nu era nevoie de zi de doliu naţional pentru nişte oameni cu venituri care nu simt criza şi plecaţi la distracţie.. nu la război. N-a mai coborât nimeni drapelul în bernă în urma unor accidente celebre ca cel de la Baloteşti - 60 de morţi şi Mihăileşti - 18 morţi. Cel puţin un minut de reculegere ar fi fost de ajuns.

Ho, puișorilor, că alte femei sunt bătute de cretini și suferă în tăcere, așteptând Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, promulgată de tovarășul Băsescu, anul trecut, pe 8 martie, care să le ofere o anume liniște sufletească. Dar legile rămân acolo unde sunt scrise: pe hârtie. Ne-am învineţit la ochi de la câtă Alexandra Stan e pe toate posturile TV. Ceva bani tot mai ies. Un tip, poate cu o mentalitate provocată de psihedelism, iubit, şef, manager, poate în zodia peştilor (ne referim la starea agitată) şi-a vărsat năduful pe frumoasa care şi-a început cariera lingând... acadele "lollipop-ite". Acum, să-i lăsăm pe băieţii cu dreptatea să rezolve problema şi noi să ne întoarcem la nedreapta despărţire a lui Gerdard de Scoţia şi Mădălina de Slatina. Inna, Edward Maya, uite aşa puteţi să vă faceţi şi voi cunoscuţi în România!

Lipsă de inspiraţie în trustul care are televiziuni premiate internaţional şi afiliate altor giga-televiziuni. Logo-ul platformei video, antenaplay.ro, pe care tocmai ce l-am văzut acum câteva zile într-un promo, conţine un element grafic din logo-ul Roşia Montană Gold Corporation. Este vorba de acel "inel" care conţine un triunghi cu laturile rotunjite, dar Intacţii l-au vopsit în altă culoare. Concluziile le trageţi voi...

Este un episod normal între o căţea şi micuţul ei căţel, îşi hrănea piciul. Căţeluşul alerga după mama sa, la intrarea pe drumul care duce către cocoţata Casă a Căsătoriilor (sală de consiliu şi câteva cununii civile), cortul alb ca cel al Crucii Roşii, Castelul de Apă (în care nu stă niciun rege, principe şi Co. din Casa Regală a României) şi mult-peticitul drapel, cel cu ochii de faianţă. ÎNTR-O LUME DE CÂINI AM VĂZUT PUŢINĂ UMANITATE!

Copilăria este cea dintâi perioadă a vieţii noastre în care totul este perfect, bun, pur şi în care singurul lucru rău este „Bau-Bau”-ul de sub pat. Odată cu trecerea timpului, oamenii uită că au fost copii şi se îneacă în aşa-zisa maturitate de om mare. Vin problemele, se strecoară şi stresul cotidian, apare rutina în multe lucruri pe care le facem şi ajungem la bătrâneţe cu un suflet plin de riduri, pentru că ne-a fost lene să rupem din timpul nostru preţios măcar câteva ore să fim iar copii. Copii într-un corp de om mare. Ziua internaţională a Copilului este un bun prilej în care furăm de la viaţă câteva momente de copilărie. (George PIŢULESCU) În luna august a anului 1925, la Geneva, în cadrul Conferinţei Mondiale pentru Protejarea şi Bunăstarea Copiilor, unde au participat 54 de reprezentanţi din ţări diferite, s-a adoptat Declaraţia pentru Protecţia Copilului. Înainte de asta exista o zi de sărbătorire a copilului, şi anume în Turcia, pe 23 aprilie 1920. Nimeni nu a explicat de

În ultimele zile, suntem obligaţi să ne doară de soarta lui Gigi Becali, făuritorul de multe şi mărunte. A primit o condamnare în Dosarul Terenurilor de trei ani cu executare. Dacă e nevinovat, înseamnă că avem probleme cu Justiţia, care trebuie să îi arate soacrei de la Bruxelles că funcţionează. Justiţia nu funcţionează cu un terchea-berchea, ci cu moţuri, care mereu sunt în centrul atenţiei. Dacă e vinovat, cu o floare nu se face primăvară. Gigi Becali este un mare credincios în bunul şi marele Dumnezeu, un milostiv, un filantrop, un altruist, care ne mântuieşte pe zi ce trece. Dar are o gură cât un drac, un limbaj nedemn pentru un parlamentar (copia mai puţin intelectuală a lui Corneliu Vadim Tudor) şi un comportament total sfidător. Nu mai e nimeni Gigi Becali în ţara asta, un brand, fără de care România nu ar mai exista. Un mare slujitor şi luptător al Luminii, un om care cântă în faţa altarului şi se baga în faţă la moaşte. Cu toate astea, este mai presus de lege. State Po

Nu am înţeles niciodată moda eşarfelor în culori nepotrivite bărbaţilor. Eu văd moda ca pe ceva ce unu sau una cu nume de firmă, într-o noapte tristă, pune o scamă neagră pe un costum alb, iar alţii fac la fel. Cum au făcut cei 12 apostoli cu tovarăşul Iisus... că tot suntem în Joia Cinei cea de Taină. Am început cu moda, când, de fapt, era vorba de ... melodia care va reprezenta Republica Socialistă Dacia la Eurovision. Videoclipul de imagine a fost lansat ieri, 1 mai, de ziua leneşilor. Producţia cinematografică este una de tip "filmare personală". Ne arată cum un cetăţean cu foarte mult timp liber, cu coarde vocale de "sopran", îşi petrece o zi din viaţă. Culoarea roz predomină... Adrian Năstase e specialist în fulare antiglonţ şi l-ar putea consilia în privinţa eşarfelor sau fularelor. Cântecelul e plăcut, ca şi linie melodică, dar dacă era interpretat de o voce de artist de muzică uşoară, mai mergea. Râcâiala aia instrumental-computerizată de la 1:34 este

1 mai, o zi în care oamenii care lucrează sărbătoresc munca prin nemuncă. În cadrul Congresului Internaţionalei Socialiste, din anul 1889, s-a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago. Din 1 mai 1890, această zi este liberă... iar şomerii sunt deja... liberi mai tot timpul. (George PIŢULESCU) Pe data de 1 mai a anului 1886, câteva sute de mii de muncitori din întreaga Americă au protestat pentru ca ziua de lucru să aibă opt ore. Protestele au durat câteva luni, iar zilele de bătaie între grevişti şi oamenii legii devenise un lucru normal. Din aceste altercaţii au murit doi muncitori. Sărbătoarea Muncii în comunism În România Comunistă, „Sărbătoarea Muncii” era un prilej de a-l preamări iar şi iar pe „tovarăşul” Ceauşescu. Toate autorităţile locale erau obligate să organizeze tot felul de manifestări pe străzi şi pe bulevarde. Muncitorii erau organizaţi în coloane de câteva zeci şi mărşăluiau îmbrăcaţi în haine de gală

Google Street View este un serviciu on-line de vizualizare la 360° a străzilor şi a fost lansat pe 25 mai 2007. Utilizarea sa este foarte simplă, cu un mouse şi câteva click-uri. Mai exact, cauţi localitatea sau strada pe care vrei să o vezi, pe Google Maps (Hărţi) şi, în partea dreaptă, vei găsi butonul „Satelit”. Ulterior cei interesaţi vor întâlni, în partea stângă un omuleţ galben, pe care îl pot trage, uşor, cu mouse-ul, spre locul dorit. În acel moment veţi „fi” pe strada din localitatea în care doriţi să vă „plimbaţi”. Slatina şi oraşele judeţului Olt, uşor de „vizitat” Nu numai oraşele şi cele două municipii ale judeţului Olt se pot vizita, ci şi comunele şi satele. Vă puteţi plimba doar pe străzile unde cei de la Google Street View au putut ajunge. Aceste localităţi au fost fotografiate (cu un aparat special) în perioada iulie-octombrie 2012, iar permisivitatea de a vedea Slatina on-line este disponibilă de curând… (George Piţulescu)

Atât Iisus Hristos, cât şi Dan-Ilie Ciobotea au fost aleşi, printre mulţi alţii, să fie misionari, să le ofere oamenilor Cuvântul Domnului şi să îi atragă spre cele sfinte. Iisus a fost un om umil, dispus mereu să se sacrifice pentru cei din jur, Patriarhul Daniel, al şaselea patriarh, este şi el un om umil, având o mare grijă de Biserica Ortodoxă Română. (George PIŢULESCU) Despre biografia lui Iisus puteţi citi în articolul „Sfânta sărbătoare a Paştelui – Incursiune în Taina Învierii Mântuitorului”, din acest număr. Despre Dan-Ilie Ciobotea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (nu Patriarhul României, cum se mai spune prin mass-media) vă putem spune că s-a născut la 22 iulie 1951, în satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş şi este al şaselea patriarh al acestei instituţii religioase după Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justinian Marina, Iustin Moisescu şi Teoctist Arăpaşu. A fost ales de către Colegiul Electoral Bisericesc la data de 12 septembrie 2007, iar în ultima zi a lunii

În fiecare an, dar nu la aceeaşi dată, ci doar în prima duminică după prima lună plină care cade după echinocţiul de primăvară, ortodocşii sărbătoresc Intrarea Domnului în Ierusalim şi Sfintele Paşti, două sărbători care ne fac să ne întoarcem chipurile cu mai multă pioşenie către cele sfinte. Învierea Domnului este o sărbătoare în care sufletul este luminat şi purificat, ceea ce ne va face mai echilibraţi şi mai inimoşi. Anul acesta, cele două mari sărbători vor avea loc pe 28 aprilie, respectiv, 5 mai. Faţă de noi, evreii sărbătoresc eliberarea din robia egipteană şi Paştele evreiesc poate fi sărbătorit în orice zi a săptămânii, nu numai duminica aşa cum e la noi. (George PIŢULESCU) slujba_floriilorFloriile şi Paştele – etimologia denumirilor Despre Florii se pomeneşte încă din secolul IV, când Sfântul Epifanie ţine două predici, iar pelerina apuseana Egeria (Etheria) descrie modul cum se sărbătorea aceasta duminică la Ierusalim spre sfârşitul secolului al IV-lea. Duminica Floriil

Parlamentarii care reprezintă judeţul Olt în Parlamentul României s-au acomodat cu funcţia dată de cetăţenii olteni ce i-au trimis să le facă legi pentru o viaţă mai bună. Unii s-au acomodat şi cu ideea de a nu avea prea multă activitate, iar alţii sunt conştienţi de misiunea pe care o au şi sunt puşi pe lucruri mari. În cea mai recentă analiză am prezentat o activitate a parlamentarilor olteni, care acum, pentru unii, este una foarte bogată. (George PIŢULESCU) Deputaţi Daniel Bărbulescu - Colegiul II Deputatul zonei Scorniceşti-Potcoava este un bun orator, susţinând cinci declaraţii politice. Cea mai recentă declaraţie politică a purtat titlul: „Implementarea noilor coduri - calea spre progresul justiţiei româneşti”, în care a vorbit despre crearea unui cadru legislativ modern în materie penală, care să răspundă pe deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public. Florin Ior

Inspectorul şcolar general, profesorul Felicia Man, nu este prima femeie care conduce învăţământul de la Olt, fiind a treia după Elena Bărbulescu şi Mariana Gheorghe. Cu toate astea, pasiunea şi dăruirea pentru a arăta elevilor drumul bun în viaţă a recomandat-o pe Felicia Man pentru scaunul de general... de şcoală oltenească. O misiune, până la urmă, posibilă. Domnia-sa ne-a oferit un interviu, pe care vă invităm să-l lecturaţi în cele ce urmează. (George PIŢULESCU) - Care este cea mai mare realizare ca inspector general? - Cea mai mare realizare ca inspector şcolar general este că am reuşit să creăm o echipă nu numai în Inspectoratul Şcolar, ci şi cu cadrele didactice din judeţul Olt. Am învăţat să lucrăm în echipă, să împărtăşim unii altora problemele pe care le avem şi să găsim soluţii pentru ca oamenii şcolii să poată să-şi desfăşoare activitatea în condiţii optime, pentru a furniza o educaţie de calitate. Tot la capitolul realizări, aş include şi înfiinţarea Centrului Judeţe

Clădirea Muzeului Judeţean Olt a fost construită în anul 1887 special pentru a fi Palatul Administrativ, sediul a mai multor instituţii judeţene, cum ar fi Consiliul Popular sau Inspectoratul Şcolar, iar între timp şi-a schimbat denumirea în Muzeul Judeţean. Prin unele intervenţii, în 1997, Guvernul României emite o hotărâre prin care impresionanta clădire intră în patrimoniul Muzeului Judeţean. Revenind în prezent, luni, 8 aprilie a.c., în sala „Europa” a Consiliului Judeţean Olt a avut loc prezentarea proiectului pe fonduri europene derulat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, „Reabilitarea secţiilor expoziţionale la Muzeul Judeţean Olt şi amenajări peisagistice, lucrări decorative pentru evidenţierea clădirii şi a exponatelor”, care are ca obiectiv evidenţierea edificiului şi creşterea numărului de turişti. (George PIŢULESCU) Beneficiarul, Consiliul Judeţean Olt, a obţinut finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5 - „Dezvoltarea dur

Într-un loc plin de încărcătură spirituală, în foaierul Centrului Cultural „Eugen Ionescu”, a avut loc miercuri, 3 aprilie a.c., lansarea cărţii „Credinţă şi raţiune”, o carte în care autorul Mihail Neamţu are un dialog cu teologi sau oameni de cultură de diverse confesiuni. (George PIŢULESCU) Mihail Neamţu, preşedintele Noii Republici, a venit la Slatina pentru a-şi lansa cea mai nouă carte: „Credinţă şi raţiune. Dialoguri, contradicţii, împăcări”. Acesta a purtat un altfel de dialog cu diverşi intelectuali: „Este o carte care vă invită la un dialog cu personalităţi”, spune autorul. Printre cei care i-au fost aproape la lansarea de carte şi au ţinut un logos au fost profesorii Ion Ţecu, preşedinte Noua Republică Olt şi Ilie Catană, profesor de filozofie. Ion Ţecu despre Mihail Neamţu: „Aş vrea să vă spun că, în urmă cu câţiva ani, am zărit la televizor un tânăr înflăcărat în gesturi, un tânăr convingător în glas, un tânăr cu un zâmbet fermecător şi clar, şi consecvent în exprimări,

Programul „Şcoala altfel”, care a debutat anul trecut poartă anul acesta un nou nume: „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”. Săptămâna 1-5 aprilie a fost dedicată activităţilor cu caracter non-formal, în cadrul programului naţional organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale. Pe durata întregii săptămâni nu s-au organizat cursuri, ci după un orar special, diferit de cel normal. Acest program naţional are ca scop implicarea tuturor elevilor şi cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor acestora, să le pună în valoare talentele şi capacităţile lor în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curricumul naţional şi să stimuleze participarea lor la acţiuni diverse, în contexte non-formale. (George PIŢULESCU) La Şcoala Gimnazială Numărul 3, cunoscută slătinenilor din 1934 ca Şcoala Mixtă Gară, au avut loc activităţi speciale încă din prima zi. Luni, 1 aprilie, când a debutat programul, directorul şcolii, profesor Nicu Cristina, ne-a prezentat p